1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
28 | 29 | 30 | 31 |
Home
Descărcare
2014+
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
28 | 29 | 30 | 31 |
Zona de frontieră eligibilă cuprinde partea de sud-est şi est a Ungariei şi părţile de nord-vest şi vest ale României. Este compusă din câte patru judeţe învecinate din Ungaria, respectiv din România.
Din punct de vedere geografic, zona aparţine Munţilor Carpaţi şi Depresiunii Carpatice; întreaga zonă ungară este parte a Marii Câmpii din Ungaria, în vreme ce zona română include toate formele de relief: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice şi o mică parte a Munţilor Apuseni.
Mai multe râuri traversează judeţele de frontieră, avându-şi izvoarele în România şi revărsându-se în Tisa, în Ungaria (Mureşul, Crişurile, Barcăul şi Someşul). Aceste râuri leagă judeţele învecinate, oferind astfel oportunităţi specifice pentru cooperare transfrontalieră. Lungimea totală a frontierei de stat este de 448 km, din care 415,8 km este graniţa terestră, iar 32,2 km este graniţa fluvială (pe râurile Mureş, Criş şi Someş).
Cele opt judeţe au o suprafaţă totală de 50.454 km2 din care 43,7% în zona ungară şi 56,3% în zona românească. Teritoriul ungar reprezintă 23,7% din suprafaţa totală a Ungariei, iar teritoriul românesc este 11,9% din cel al României. Populaţia totală în anul 2004 depăşea 4 milioane de locuitori, din care ceva mai puţin de jumătate trăieşte în Ungaria, şi puţin peste jumătate trăieşte în România. Aproape o cincime din populaţia totală a Ungariei (19,7%) locuieşte în partea ungară, iar 9,7% din totalul populaţiei României locuieşte în partea românească.